RUGĂCIUNEA SFÂNTULUI EFREM SIRUL

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale.
Aşa, Doamne Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.



Rugăciunea este răspunsul nostru la îmbrăţişarea Lui Dumnezeu. La 40 de ani simt tot mai acut nevoia acestei îmbrăţişări.

Iisus în celulă

de Radu Demetrescu Gyr

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist şi ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veşminte
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

Uimit am sărit de sub pătura sură:
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a făcut semn ca să tac.

S-a aşezat lângă mine pe rogojină:
- Pune-mi pe răni mâna ta !
Pe glezne-avea urme de cuie şi rugina
parcă purtase lanţuri cândva.

Oftând şi-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Luna lumina, dar zăbrelele groase
lungeau pe zăpada Lui, vargi.

Părea celula munte, părea căpăţână
şi mişunau păduchi şi guzgani.
Am simţit cum îmi cade capul pe mână
şi-am adormit o mie de ani…

Când m-am deşteptat din afunda genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celula şi era lună,
numai Iisus nu era nicăiri…

Am întins braţele, nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul: nici un răspuns !
Doar razele reci, ascuţite-n unghere,
cu suliţa lor m-au străpuns…

- Unde eşti, Doamne ? Am urlat la zabrele.
Din lună venea fum de căţui…
M-am pipăit… şi pe mâinile mele,
am găsit urmele cuielor Lui.

Amintire dintr-o adolescenţă copilăroasă sau o copilărie adolescentină

O COPILĂRIE, O CARTE ILUSTRATĂ, UN AUTOR - TOATE UITATE

1975 - POETUL GELU NAUM ŞI PICTORUL AUREL STOICESCU ( ilustratorul cărţii EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ -Repovestire în proză )

Pictorul Aurel Stoicescu (n. 1920, Urlaţi). A studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a absolvit-o prin 1945, debutând la Salonul Oficial din 1946. A expus cu discontinuitate, în special grafică aplicată, atât în ţară, cât şi peste hotare. A obţinut Medalia de bronz la expoziţiile internaţionale ale cărţii din 1965 şi 1971 de la Leipzig pentru ilustraţia volumelor: Ţiganiada de I. Budai Deleanu şi Poezii de George Coşbuc. A realizat câteva lucrări de artă monumentală în Bucureşti şi la Costineşti, precum şi lucrări de natură ambientală la Muzeul Militar Naţional.

ACEASTA ESTE CEA MAI VECHE EPOPEE A LUMII - CARTEA CARE MI-A MARCAT TOATĂ COPILĂRIA.

Despre Şerbănescu, Virginia - autoarea cărţii EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ - Repovestire în proză:

Virginia Serbanescu s-a nascut la 10 Iunie 1921 la Cluj. Prozatoare, poeta, autoare dramatica si traducatoare.

In 1942 se inscrie la facultatea de Litere si Filozofie din Bucurestei si la Facultatea de Drept de unde - odata cu instalarea regimului comunist este exclusa cu motivatia 'origine nesanatoasa'. Din 1946 urmeaza cursurile Conservatorului Regal de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti.Debutul literar cu schitele 'Nunta', 'Logodna' si 'Castanul din fereastra' in 1941 sub pseudonimul Doina Rares.

In 1947 a initiat un cenaclul literar cu participarea lui N.D. Cocea, a Alicei Voinescu, a lui Gala Galation, Ion Vinea, etc. Dupa un an intrunirile au fost brusc suspendate de SecuritateDin 1956 pina in 1959 face parte din biroul de conducere al Cenaclului Th. Neculuta din Bucuresti, condus de Grigore Bajenaru. Din 1941 pina in 1966 numeroasele sale scrieri - socotite de editurile si secretariatel de teatru carora le-a prezentat ca 'foarte bune dar nefiind pe linie' - au constituit cee ce s-a numit 'literatura de sertar'.

Abia in 1966 reuseste sa publice cea dintii traducere integrala in romaneste, din franceza, a Epopeei lui Gilgames. Tot in 1966 publica 'Epopeea lui Gilgames - Repovestire in proza'.

In stagiunea 1969-1970 i se joaca pe scena Teatrului National din Iasi drama istorica 'Dacia felix'.Din 1972 devine membra stagiara a Uniunii Scriitorilor din Romania.In 1973 Uniunea Scriitorilor ii incredinteaza conducerea Cenaclului Literar 'Tudor Vianu' din Capitala. In 1977 i se ia conducerea 'ca nefiind membra de partid'.

In 1974 publica traducerea din franceza a cartii lui Fernand Baldensperger 'Literatura - Creatie - Succes - Durata', in 1976 o alta traducere din franceza a volumului antologic 'Texte alese din Enciclopedia Franceza'.

In 1977 vede lumina tiparului volumul de nuvele istorice 'La Curtile Harlaului'. In 1979 o alta traducere din franceza a romanului istoric al lui Jacques Chabannes intitulat 'Crioline si otrava'.

In 1981 publica romanul istoric 'Lunga veghe de la Cozia' - viata Voievodului Mircea cel Batran.In 1983 traduce biografia romantata 'Olympio - sau viata lui Victor Hugo' de Andre Maurois.

Din toamna lui 1983 s-a stabilit - cu azil politic - in Germania, la Muenchen. Publica aici o serie de articole in ziarele 'Stindardul' si 'Stindardul Romanilor', ca si in 'Obsevator - Muenchen' condus de Radu Barbulescu.

Deasemeni , din Aprilie 2001 , publică lunar articole , poezii , proză , teatru şi traduceri în revista românească "Dorul" editată de Dan Romaşcanu. Participa activ la activitatea Cenaclului Literar 'Apozitia' din München, si este membra a Asociatiei Romano-Germane a Scriitorilor din München si Bavaria.La München i se reediteaza in 1994 volumul de nuvele istorice sub titlul 'Iconia'.

În 1996, la Editura Mondero din Bucureşti , i se reeditează traducerea Epopeei lui GhilgameşIn 1998, Editura Mondero-Clusium ii publica volumul de eseuri, reflectii si evocari 'Langa Tampla Cerului'. La aceeasi editura apare in 1999 volumul de poeme franceze si poezii romanesti cu titlul dublu 'Du cote de chez moi' si 'Mirabila Povara', si tot in acelasi an se reediteaza romanul istoric 'Lunga veghe de la Cozia', editie revazuta si definitiva.

Din 1999 este membru titular al Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte din SUA.In 2001 ii apare la Institutul European din Iasi volumul de memorialistica intitulat 'Scantei din Vatra Vremii'. In Dec. 2001 a predat Editurii Clusium din Cluj un volum cu noua piese de teatru intitulat 'Fulger in prag de veac' in curs de editare.

In prezent lucreaza la un volum de proza scurta cu titlul 'Insectar'.

MANIFEST ORTODOX

Mircea Eliade despre Rabindranath Tagore

Rabindranath Tagore îmi spunea odată, pe terasa vilei sale din Shantiniketan că ceea ce îl doare mai mult în actuala Europă este suferinţa şi întunecarea oamenilor care muncesc. ,, Munca voastră parcă ar fi un blestem, îmi spunea el. Munca noastră e bucurie, e libertate, e joc, adică creaţie. În Europa, munca încleştează şi doare. Voi credeţi că adevărul este întotdeauna solemn, că bucuria este frivolă. Dar India vă poate învăţa şi altceva: că datoria primă şi ultimă e împlinirea de sine, că aceasta e bucurie, e dans şi e extaz. “

EMBLEMĂ VECHE ROMÂNEASCĂ ( 1 )

Grigorescu pictându-şi carele cu boi îşi alegea culorile din măreţia ochilor Eminescului, ce scrie cu pana pe un trunchi de copac: Doina şi Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie.
Acel trunchi la transformat în Coloană a Infinitului, ţăranul Brâncuşi, sculptându-l cu dalta într-un pridvor ţărănesc, având în priveliştea ochilor o horă de români îndemnaţi la joc de inima pusă pe strune a lui Enescu.

Grigorescu pictându-şi carele cu boi şi horele prin ochii lui Eminescu şi sunetele lui Enescu, trăgând contururi cu dalta lui Brâncuşi, suntem NOI ROMÂNII.

EMBLEMĂ VECHE ROMĂNEASCĂ ( 2 )

Dacă ar fi să închipui o emblemă a românilor aş alcătui-o din trei cuvinte: Eminescu, Brâncuşi, Enescu.
Pe coala de hârtie a Doinei eminesciene cu toate îndreptările ei aş ridica o pădure din acele superbe Coloane ale Infinitului, hărăzite nouă de geniul brâncuşian; iar deasupra tuturor aş aşeza, precum ciocârlii de eternitate, viorile de suflet ale sunetului enescian, cântând aerului măreţia românului.
Iar dacă peste toate aş vărsa puţin din culorile penelului unui Grigorescu atunci acel tot va începe să bată ca o inimă, pulsând pentru toţi Românii.